Programul premierului desemnat Luca Niculescu include măsuri pentru apartamentele închiriate prin Airbnb și Booking, pentru calea ferată și pentru TAROM.
Pe scurt
- Bugetul de promovare turistică ar urma să crească spre 40–50 mil. euro pe an
- Bazele de tratament din stațiunile balneare ar fi modernizate din fonduri UE
- Apartamentele închiriate turiștilor ar urma să primească un cod unic
- Terminalul 2 de la Otopeni ar fi realizat în parteneriat cu o companie privată
Travel Digest a consultat programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu pe 15 octombrie 2026, pentru perioada 2026–2028. Documentul conține un subcapitol dedicat turismului, cu prevederi despre promovarea României în străinătate, stațiunile balneare, clasificarea pensiunilor și hotelurilor și închirierea apartamentelor prin platforme online. Alte măsuri care îi privesc pe cei care călătoresc se află la capitolul de transporturi și vizează aeroporturile, TAROM și calea ferată.
Parlamentul urmează să voteze Guvernul și programul pe 20 octombrie 2026. Turismul ar intra în responsabilitatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, propus pentru Daniel-Cătălin Zamfir (PSD).
Bugetul de promovare turistică ar fi stabilit pe patru ani
Banii pentru promovarea României ca destinație, folosiți pentru campanii în străinătate și participarea la târguri internaționale de turism, sunt aprobați în prezent de la un an la altul. Programul propune un plan pe patru ani, pentru perioada 2027–2030, stabilit împreună cu asociațiile din turism. Bugetul ar urma să crească treptat spre 40–50 de milioane de euro pe an, nivelul cerut de industrie, cu condiția ca bugetul de stat să permită acest lucru.
Pentru stațiunile balneare, programul prevede modernizarea infrastructurii din fonduri europene alocate pentru perioada 2021–2027. Prioritate ar avea stațiunile considerate cu potențial ridicat și cele în care baza de tratament este degradată. Guvernul propune și crearea unei oferte comune de turism balnear și de sănătate, care ar urma să fie promovată în țările din Europa Centrală și de Vest.
Documentul prevede finalizarea Organizațiilor de Management al Destinației la toate nivelurile. Aceste structuri reunesc autoritățile locale și firmele din turism dintr-o zonă, pentru a coordona promovarea și dezvoltarea destinației. Programul mai menționează sprijin pentru certificarea unităților de ecoturism și agroturism.
Pentru proprietarii de pensiuni și hoteluri, clasificarea, documentul care stabilește numărul de stele sau de margarete, ar urma să se facă printr-o procedură online, cu răspuns în cel mult 30 de zile. Programul prevede și o evidență digitală a turiștilor cazați, conectată la sistemele Poliției de Frontieră și ale Institutului Național de Statistică.
În privința apartamentelor închiriate prin Airbnb, Booking sau alte platforme, programul prevede aplicarea unui regulament european în vigoare din 20 mai 2026. Regulamentul cere ca fiecare locuință închiriată turiștilor pe termen scurt să aibă un cod unic de înregistrare, afișat în anunț. Platformele ar urma să transmită autorităților, de regulă lunar, numărul de nopți rezervate și numărul de oaspeți. Ministerul de resort a declarat în iunie 2026 că modul de aplicare în România era în analiză și că emiterea codurilor nu începuse. Până la crearea sistemului, apartamentele închiriate turiștilor se clasifică după regulile valabile pentru celelalte unități de cazare, iar funcționarea fără certificat de clasificare se sancționează cu amendă între 40.000 și 50.000 de lei.
Programul nu conține prevederi despre voucherele de vacanță sau despre cota de TVA aplicată în hoteluri și restaurante. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România a cerut în februarie 2026 reintroducerea voucherelor, după majorarea TVA în domeniu de la 9% la 11%.
Terminalul 2 de la Otopeni ar fi construit în parteneriat public-privat
Pentru Aeroportul Henri Coandă, programul prevede construirea Terminalului 2 printr-un parteneriat public-privat sau prin concesiune, variante în care o companie privată finanțează lucrarea și operează terminalul pe baza unui contract cu statul. Terminalul ar avea acces direct din autostrada de centură A0 și legătură feroviară. Un studiu de trafic ar urma să stabilească ce zboruri ar putea fi mutate pe Aeroportul Băneasa. Programul menționează și sprijin pentru investițiile în aeroporturile regionale, în limitele regulilor europene privind ajutorul de stat, precum și continuarea lucrărilor la linia de metrou M6 spre Otopeni.
În cazul TAROM, Guvernul ar susține în fața Comisiei Europene un plan de afaceri revizuit, prin care compania trebuie să își demonstreze viabilitatea până la 31 decembrie 2026, pentru a păstra ajutorul de stat aprobat. În 2027 ar urma o procedură de selecție a unui investitor privat, care ar putea cumpăra între 20% și 49% din acțiuni sau un pachet majoritar. Rutele interne considerate esențiale ar fi operate prin contracte cu statul, atribuite prin licitație.
Pe calea ferată, programul prevede extinderea tronsoanelor pe care trenurile pot circula cu cel puțin 100 km/h de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri. Reducerile la transport pentru elevi, studenți și pensionari ar fi menținute și ar urma să fie gestionate printr-un sistem electronic unic. În București și Ilfov, programul propune o autoritate metropolitană care să administreze metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun.
