Douăsprezece porți ABC preiau o parte din controlul pașapoartelor pentru zborurile din afara Schengen. Sistemul ILS de categoria III permite aterizări la vizibilitate redusă pe pista 07-25.
Pe scurt
- 12 porți automate: șase la plecări, șase la sosiri
- Rezervate adulților din UE, SEE și Elveția, cu act biometric
- Porțile au costat 12,08 milioane de lei, din venituri proprii
- ILS CAT III, proiect de 8,5 milioane de lei cu fonduri UE
Un pasager care aterizează la Cluj dintr-un zbor din Marea Britanie poate trece de controlul pașapoartelor prin porțile automate de pe aeroportul din Cluj, fără să mai aștepte la ghișeu. Așază pașaportul sau buletinul cu cip pe cititorul porții, iar sistemul îi compară chipul cu fotografia din document. Dacă verificarea iese în regulă, poarta se deschide. Un polițist de frontieră urmărește tot procesul.
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a prezentat sistemul pe 27 octombrie 2026, împreună cu a doua investiție din același eveniment, sistemul de aterizare instrumentală ILS de categoria III. Cele 12 porți ABC (Automated Border Control) sunt furnizate de compania SITA și sunt împărțite egal între Terminalul Plecări și Terminalul Sosiri, a anunțat aeroportul.
Porțile automate de la Aeroportul Cluj funcționează cu acte biometrice
Porțile sunt rezervate cetățenilor din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European și din Elveția. Călătorul trebuie să aibă peste 18 ani și un pașaport sau o carte de identitate biometrică, adică un act cu cip electronic, arată Poliția de Frontieră. Copiii, cetățenii din afara Uniunii și cei cu buletine vechi, fără cip, trec în continuare prin controlul de la ghișeu. Ghișeul rămâne la dispoziția oricărui pasager care îl preferă.
În cele câteva momente petrecute la poartă, sistemul face aceleași verificări ca un polițist. Citește datele din cip, compară fotografia cu imaginea surprinsă de cameră și caută călătorul în bazele de date ale poliției, printre care SIS și cea a INTERPOL.
Comisarul-șef Liviu Done, șeful Sectorului Poliției de Frontieră de la Aeroportul Cluj, a explicat capacitatea sistemului: „O astfel de baterie de porți ABC suplinește șase polițiști de frontieră. Se pot procesa 100 de pasageri în 10 minute”. Un singur polițist supraveghează un grup de șase porți.
Citește și Cine returnează banii pentru un zbor anulat cumpărat prin agenție. Ce prevăd noile reguli europene
Directorul general al aeroportului, David Ciceo, a precizat că porțile, de peste 12 milioane de lei fără TVA, au fost plătite integral din veniturile proprii ale aeroportului. Potrivit lui, aproximativ un sfert dintre pasageri zboară spre sau dinspre țări din afara Schengen: „24% din traficul de pasageri este non-Schengen, avem multe zboruri non-Schengen”. În Terminalul Sosiri, porțile ajută la folosirea mai eficientă a spațiului existent, până la finalizarea extinderii terminalului.
Pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, Poliția de Frontieră a pus în funcțiune în martie 2021 un sistem pilot cu șase porți de același tip, finanțat în mare parte din fonduri europene.
Avioanele pot ateriza pe ceață densă pe pista Aeroportului Cluj
Pentru cei care zboară iarna spre Cluj, ceața a însemnat uneori o aterizare pe alt aeroport din regiune sau o așteptare de câteva ore în terminal. Aeroportul are cel puțin 30 de zile pe an în care vizibilitatea orizontală coboară sub 300 de metri, iar cea verticală sub 30 de metri, potrivit paginii proiectului.
Sistemul de aterizare instrumentală ghidează avionul pe axa pistei și pe panta de coborâre atunci când piloții văd puțin sau deloc în fața lor. Categoria sistemului stabilește cât de redusă poate fi vizibilitatea la aterizare. La categoria a II-a, pe care o avea Clujul, pilotul trebuie să vadă pista de la cel puțin 300 de metri. La categoria a III-a, pragul coboară la 175 de metri, iar la subcategoria IIIB ajunge la 50 de metri, conform definițiilor din reglementările europene de aviație.
Trecerea la ILS CAT III a fost certificată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Proiectul a costat 8,5 milioane de lei, din care circa trei milioane au venit din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare. ROMATSA, administrația română a serviciilor de trafic aerian, a instalat senzorii meteo de care sistemul are nevoie.
Rezultatul depinde și de companiile aeriene. O aterizare în condiții de categoria III cere un avion certificat pentru acest tip de apropiere și piloți cu calificarea potrivită. Fiecare companie decide prin propriile proceduri dacă își trimite aeronavele spre Cluj pe ceață densă sau le redirecționează.
Citește și Ce se întâmplă cu obiectele oprite la controlul de securitate din aeroport? Variantele pasagerilor și regulile pentru lichide din România
