La Brașov, restaurantele le oferă localnicilor reduceri în fiecarezi de miercuri, iar prima strategie de turism a orașului de după 1989 a intrat în dezbatere publică.
Pe scurt
- Brașovenii au 15% reducere la restaurant miercurea, până pe 16 decembrie 2026
- Șase din zece vizite la Brașov se încheie în aceeași zi, fără înnoptare
- 94% dintre sibienii chestionați asociază turismul cu o imagine bună a orașului
- Aglomerația din centru este problema pe care sibienii o resimt cel mai mult
„Pentru că rezistați când e plin de turiști.” Cu această frază le-au mulțumit restaurantele din Brașov localnicilor care își împart orașul, vara și în weekenduri, cu sute de mii de vizitatori. Din octombrie 2026, brașovenii primesc în fiecare miercuri 15% reducere în câteva zeci de localuri, pe baza buletinului. Gestul vine într-o toamnă în care supraturismul a ajuns subiect de discuție și în Transilvania. La Brașov, prima strategie de turism a orașului de după 1989 a intrat în dezbatere publică. La Sibiu, un studiu i-a intrebat pe localnici cum văd turiștii din centrul istoric.
Reducerea se aplică doar pentru mesele servite în local. Comenzile cu livrare nu intră în campanie. Pot beneficia de ea locuitorii municipiului și ai județului Brașov. În restaurante și cafenele, reducerea acoperă tot meniul, iar în brutării și cofetării se aplică doar unor produse. Localurile participante au afișul campaniei lipit în geam, iar lista completă apare pe paginile de social media ale Breslei Cârciumarilor Brașoveni. Asociația reunește patroni de localuri din oraș, face parte din Organizația de Management al Destinației (OMD) Brașov și a pornit campania pe 7 octombrie 2026. Organizatorii o prezintă ca pe o mulțumire pentru clienții care au rămas fideli și în lunile cu centrul plin.
Prima strategie de turism a Brașovului de după 1989, în dezbatere publică
Strategia de dezvoltare și marketing turistic a Brașovului acoperă perioada 2027–2034 și a fost pusă în dezbatere publică în octombrie 2026. Documentul pornește de la un fapt pe care localnicii îl văd în fiecare weekend. Cei mai mulți vizitatori vin doar pentru câteva ore: din cele aproximativ 2,7 milioane de vizite pe care orașul le primește într-un an, șase din zece se încheie în aceeași zi, fără înnoptare.
Autorii strategiei vor ca vizitatorii să rămână mai mult. Documentul prevede ca numărul turiștilor cazați să crească de la 715.000 la 900.000 până în 2034. Vizitatorul mediu ar urma să petreacă în oraș puțin peste două nopți. Strategia descrie și piața cazărilor: pe platformele de rezervări apar aproape 2.300 de apartamente, dar mai puțin de jumătate au certificat de clasificare.
Pentru localnici, cele mai vizibile schimbări ar fi în centru. Parcarea gratuită din zona centrală ar dispărea în weekend. Turiștii ar urma să lase mașina la parcarea de transfer de la Bartolomeu și să ajungă în oraș cu transportul public, gratuit pentru ei. Viteza ar fi limitată la 30 km/h atât în centrul istoric, cât și în Șchei. În preambul, autorii descriu Brașovul drept „un oraș care rămâne, înainte de orice, al locuitorilor lui”.
Primele termene sunt stabilite pentru 2027. Atunci ar urma să fie semnat un acord de mandat între Primărie și OMD și să fie adoptate regulile pentru taxa locală și noul regulament de parcare. OMD Brașov a fost înființată în decembrie 2025 și reunește Primăria și firmele din turism ale orașului și din Poiana Brașov. Viceprimarul Dan Ghiță declara atunci că turismul nu trebuie să deranjeze locuitorii.
Din 2023, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov participă la proiectul european Tourism in Balance, care urmărește distribuirea turiștilor în spațiu și timp. Potrivit Comisiei Europene, autoritățile locale folosesc proiectul pentru a preveni problemele de supraturism din marile orașe europene. Una dintre practicile prezentate de Brașov în proiect este Gastro Local. Programul a pornit la Vama Buzăului, unde localnicii primesc turiști în casele lor și le gătesc din produse de la producătorii din zonă.
Supraturismul, încă departe de Sibiu, potrivit studiului ULBS
La Sibiu, cei mai mulți localnici chestionați de cercetătorii Universității „Lucian Blaga” spun că turismul face bine orașului. Aproape toți consideră că vizitatorii îi îmbunătățesc imaginea și îi aduc dezvoltare economică. Puțini se tem de creșterea infracționalității. Ce îi deranjează cel mai mult este aglomerația din centru, iar aproape jumătate cred că Sibiul găzduiește prea multe festivaluri. Pe locul al doilea între nemulțumiri se află scumpirea vieții. Cei cu studii superioare și venituri mai mari sunt, de regulă, mai împăcați cu turiștii.
Rezultatul diferă de situația din Barcelona sau Veneția, unde localnicii au ieșit în stradă împotriva turismului de masă. Mihai S. Rusu, sociolog la ULBS și primul autor al studiului, a explicat pentru Turnul Sfatului că la Sibiu „lucrurile nu merg deloc în această direcție”. Cercetătorii descriu Sibiul ca pe un oraș aflat în curs de turistificare. Primăria promovează turismul, firmele lucrează cu puține restricții, iar locuitorii acceptă în mare această direcție.
Studiul a fost publicat pe 15 octombrie 2026 în International Journal of Tourism Cities. Autorii sunt cinci cercetători ai ULBS și o cercetătoare a Universității din Jyväskylä, din Finlanda. Lucrarea face parte din proiectul european ELABCHROM, coordonat de universitatea sibiană. Răspunsurile au fost strânse online, în primăvara lui 2023, de la 923 de sibieni adulți. Autorii avertizează că eșantionul nu reflectă exact populația orașului: femeile, tinerii și absolvenții de facultate sunt mai numeroși decât în realitate.
De atunci, numărul turiștilor a continuat să crească. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Sibiul a înregistrat în 2025 aproape 629.000 de sosiri în unitățile de cazare, cu circa 50.000 mai multe decât în 2023.
Autorii le recomandă autorităților locale să mute o parte dintre evenimente în afara centrului istoric. Mai propun reguli mai stricte pentru folosirea piețelor și a clădirilor de patrimoniu în scop comercial. A treia recomandare este ca opinia sibienilor să fie măsurată periodic, pentru ca nemulțumirile să fie observate înainte să devină publice.
