Nouă proiecte de cercetare pe Via Transilvanica, fiecare cu o „amprentă culturală” lăsată comunității în care a fost realizat

Proiectul Terra Memoriae aduce, între 2026 și 2028, specialiști din nouă domenii în comunitățile de pe cei 1.600 de kilometri ai drumului.

Pe scurt

• Nouă proiecte de cercetare și creație în opt ținuturi, între 2026 și 2028
• Participanți din nouă domenii, de la gastronomie și teatru la biologie
• Rezultate accesibile prin coduri QR amplasate de-a lungul traseului
• Spectacol final la Sala Radio pe 1 noiembrie 2028, la Centenarul Radio România

Cercetători și artiști din nouă domenii vor lucra, între 2026 și 2028, în comunitățile de pe Via Transilvanica, în cadrul proiectului Terra Memoriae. Proiectul este inițiat de Asociația Tășuleasa Social, organizația care a creat drumul, și de Asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, iar Radio România Cultural are rolul de curator și coproducător, anunță Radio România Cultural.

Traseul principal Via Transilvanica leagă Putna de Drobeta-Turnu Severin, are aproximativ 1.400 de kilometri și a fost lansat oficial în 2022. Din 2025, drumul se extinde în alte regiuni istorice. Prima extindere inaugurată este Terra Borza Teutonica, în județul Brașov, cu 187 de kilometri și opt etape. Cu această secțiune, rețeaua ajunge la 1.600 de kilometri și opt ținuturi, potrivit paginii oficiale a traseului.

Proiectele de cercetare Terra Memoriae

Organizatorii numesc proiectele „rezidențe culturale”, adică perioade în care participanții lucrează direct în comunitățile de pe traseu. Cele nouă proiecte sunt distribuite în cele opt ținuturi, care traversează în total aproximativ 400 de comunități. Participanții vin din literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie. Două proiecte au loc în Bucovina. Scriitoarea Moni Stănilă coordonează proiectul „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, iar cercetătoarea în gastronomie Adriana Sohodoleanu coordonează proiectul „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”.

Citește și Tibi Ușeriu, „un simplu băiat de pe Bârgaie”, ajunge subiect de film la Toronto

Celelalte proiecte sunt realizate de etnologul și antropologul Laura Jiga Iliescu, de artiștii Irina Botea Bucan și Jon Dean și de arhitectul Dorin Ștefan împreună cu studenții săi. Lor li se adaugă dramaturga Elise Wilk, Cătălin Pavel împreună cu studenții săi, fotograful Iosif Király și biologul Alexandru Stermin. Participanții au fost selectați de Radio România Cultural. Criteriile au fost expertiza lor și capacitatea de a transforma experiența din teren în cunoaștere și creație.

Fiecare proiect va lăsa în comunitatea în care a fost realizat o „amprentă culturală”, sub formă de text, imagine, înregistrare audio, obiect, lucrare sau arhivă. „Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, a declarat Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.

Rezultatele cercetărilor pe traseul Via Transilvanica

Rezultatele vor fi transformate în materiale jurnalistice, instalații artistice, documentare și conținut audio. O parte vor putea fi accesate prin coduri QR amplasate de-a lungul traseului. Radio România Cultural va realiza un jurnal sonor al cercetărilor de pe Via Transilvanica. Jurnalista Daria Ghiu și alți jurnaliști ai postului vor urmări proiectul din teren.

Materialele vor fi reunite și pe o platformă digitală a proiectului, gândită ca resursă de cunoaștere și educație. Proiectul se încheie odată cu Centenarul Radio România (1928–2028). Pe 1 noiembrie 2028 sunt programate un spectacol la Sala Radio, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.