De la Marea Egee la Constanța: noua axă feroviară Grecia–Bulgaria–România prinde contur

Grecia, Bulgaria și România au confirmat la Salonic planul axei feroviare și rutiere care leagă porturile egeene de Dunăre și de Marea Neagră, iar Comisia Europeană a deschis un apel de finanțare de 1,1 miliarde de euro.

Pe scurt

• Reuniune trilaterală Grecia–Bulgaria–România, Salonic, 19 iunie 2026
• Apel european de finanțare de 1,1 miliarde euro, termen 6 octombrie 2026
• Trei axe feroviare și rutiere, de la Marea Egee la Marea Neagră
• Ruta leagă Salonic, Sofia, Ruse, Giurgiu, București și Constanța

Grecia, Bulgaria și România au reconfirmat pe 19 iunie 2026, la o reuniune ținută la Salonic, planul unei legături moderne de transport între porturile de la Marea Egee și litoralul Mării Negre. În aceeași zi, Comisia Europeană a deschis un apel de finanțare de 1,1 miliarde de euro pentru proiecte de transport. Proiectul este cunoscut drept coridorul Marea Neagră–Marea Egee și leagă sudul Greciei de Dunăre și de Constanța.

La discuții au participat ministrul grec al infrastructurii și transporturilor, Christos Dimas, comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, ministrul bulgar al transporturilor, Georgi Peev, și o delegație din partea României.

Coridorul Marea Neagră–Marea Egee, în trei trasee

În practică, coridorul Marea Neagră–Marea Egee nu este o singură linie, ci trei trasee paralele care urcă dinspre sud spre nord.

Primul pornește de la Atena, trece prin Salonic și Sofia, traversează Dunărea în zona Vidin–Calafat și ajunge la București. Al doilea leagă Salonicul și Alexandroupolis de Ruse și Giurgiu, ajunge la București și continuă spre est, până la granița cu Ucraina și spre Republica Moldova. Al treilea unește porturile de la Marea Egee cu Burgas, Varna și Constanța.

Comisarul Tzitzikostas a descris axa centrală, dintre Salonic și București, drept una dintre cele mai importante artere strategice ale Europei. Întreg ansamblul face parte dintr-un coridor european mai amplu, Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, care leagă Helsinki de Nicosia, prin treisprezece țări.

Legăturile de pasageri puse pe masă

Pe lângă transportul de mărfuri, la Salonic au fost menționate și câteva obiective legate de călători. Ministrul bulgar Georgi Peev a ridicat reluarea unei legături feroviare directe de pasageri între Sofia și Salonic și redeschiderea feribotului peste Dunăre, dintre Ruse și Giurgiu. Ministrul grec Christos Dimas a vorbit despre o rută care să ușureze circulația mărfurilor și a pasagerilor, pe traseul Salonic–Kavala–Alexandroupolis spre Burgas, Varna, Ruse și Constanța.

Niciuna dintre aceste legături de pasageri nu are, deocamdată, un termen anunțat.

Apelul de finanțare de 1,1 miliarde de euro anunțat la Salonic este deschis întregii rețele europene de transport, precum și Ucrainei și Moldovei, nu doar coridorului dintre cele trei țări; proiectele pot fi depuse până pe 6 octombrie 2026. Grecia a anunțat separat investiții de peste 1,3 miliarde de euro până în 2030 pentru porțiunile de pe teritoriul propriu.

Cooperarea fusese formalizată printr-un memorandum semnat la Bruxelles în decembrie 2025, de Grecia, Bulgaria, România și Comisia Europeană. Un plan comun de proiecte și finanțare este așteptat până la finalul lui 2026, iar coordonarea coridorului mai larg îi revine fostului ministru italian al apărării Mario Mauro, numit coordonator european în septembrie 2025.

La Salonic nu a fost anunțat un calendar pentru lucrările propriu-zise.