Control biometric obligatoriu la granițele UE: Cum funcționează noile scanere de amprente și foto din aeroporturi

Termenul limită pentru activarea integrală a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) în cele 29 de state membre ale spațiului Schengen a fost atins astăzi, 10 aprilie 2026. Această infrastructură digitală înlocuiește procesul manual de ștampilare a pașapoartelor cu o metodă de colectare a datelor biometrice pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Deși calendarul oficial prevedea o funcționare uniformă, realitatea din teren indică o implementare fragmentată, hub-uri majore precum aeroporturile din Milano și Lisabona raportând întârzieri în activarea terminalelor.

Modernizarea frontierelor prin colectarea datelor biometrice

Noul protocol de securitate impune înregistrarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru toți călătorii din țări terțe, inclusiv pentru posesorii de pașapoarte din Regatul Unit și Statele Unite. Aceste date sunt colectate la prima trecere a frontierei înaintea interacțiunii cu agenții Poliției de Frontieră. Conform datelor analizate de Travel Digest, aceste etape suplimentare au fost concepute pentru detectarea persoanelor care depășesc termenul legal de ședere de 90 de zile și pentru a identifica tentativele de fraudă de identitate.

• Citește și La frontiera României s-a detectat un călător cu două identități. Sistemul EES devine complet operațional pe 10 aprilie

Procesul tehnologic a întâmpinat dificultăți încă din primele etape ale lansării. Defecțiunile sistemelor IT și erorile de procesare a fluxului de date au provocat cozi semnificative în punctele de control. Experții în aviație subliniază că adaptarea pasagerilor la noile interfețe digitale necesită timp suplimentar, fapt care influențează direct capacitatea de procesare a terminalelor aeroportuare.

Avertismente privind haosul operațional în sezonul de vară

Principalele organizații ale industriei, ACI Europe și Airlines for Europe, au semnalat Comisiei Europene riscul unor blocaje majore în perioada concediilor. Reprezentanții aeroporturilor susțin că infrastructura actuală se confruntă cu o lipsă cronică de personal, situație agravată de complexitatea noilor verificări. Timpii de așteptare la punctele de control au crescut cu până la 70% în anumite locații, atingând pragul de trei ore chiar și în afara orelor de vârf.

Directorul general al ACI Europe, Olivier Jankovec, a evidențiat o discrepanță între raportările oficiale ale instituțiilor comunitare și experiența pasagerilor în terminale. Aeroportul din Bruxelles a confirmat creșterea duratei de procesare atât la sosiri, cât și la plecări. În lunile iulie și august, când traficul aerian pe aeroporturile europene se dublează, industria estimează că perioadele de așteptare pot ajunge la patru ore dacă nu se suplimentează numărul ofițerilor de frontieră.

Reacția oficială și măsurile de remediere

Comisia Europeană a menținut o poziție optimistă, afirmând că sistemul funcționează fără probleme majore de la lansarea sa inițială. Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri interne, Markus Lammert, a declarat că provocările tehnice au fost gestionate eficient și că beneficiile privind securitatea frontierelor sunt prioritare. Instituția a respins solicitările asociațiilor aeriene de a suspenda sistemul până în toamnă, insistând asupra necesității de a monitoriza riguros cine intră în Uniunea Europeană.

Pentru turiștii români care călătoresc alături de membri ai familiei cu cetățenie non-UE sau pentru cei care tranzitează hub-uri europene spre destinații externe, noile reguli presupun o organizare strictă a timpului. Succesul acestui sistem depinde de stabilitatea rețelelor informatice și de capacitatea fiecărui stat membru de a gestiona volumele mari de pasageri sub noile protocoale biometrice. În absența unei coordonări logistice impecabile, vara anului 2026 se anunță a fi una dintre cele mai dificile perioade pentru transportul aerian din ultima decadă.