Vânat până la dispariție la începutul secolului al XIX-lea și menționat de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, elanul revine în pădurile din nordul Moldovei. Patru exemplare aduse din Germania, Franța și Elveția intră într-o carantină de 30 de zile la țarcul de aclimatizare din Parcul Natural Vânători Neamț.
Ultima oară când un elan a trăit liber în pădurile României, pe tron se afla încă un domn fanariot. Specia Alces alces, cunoscută în izvoarele vechi sub numele de „plotun”, era vânată sistematic pentru carne încă din perioada medievală, alături de zimbri și cerbi, și a dispărut din fauna românească pe la începutul secolului al XIX-lea. Au mai urmat câteva apariții sporadice, în secolul XX, ale unor exemplare rătăcite, semnalate în Delta Dunării și în nordul Moldovei, dar nicio populație stabilă.
Pe 27 aprilie 2026, patru elani au sosit în țarcul de aclimatizare al Parcului Natural Vânători Neamț, marcând prima reintroducere oficială a speciei în România. Exemplarele provin din centre de conservare din Germania, Franța și Elveția, fiind selectate pentru a asigura, pe termen lung, succesul reproductiv în noul habitat. Reintroducerea continuă mai vechiul program dedicat zimbrului, început în același parc în 2006 și considerat astăzi unul dintre proiectele-reper de conservare a marilor erbivore din regiune.
De la plotunul lui Cantemir, la elanul de astăzi
Numele „plotun” se păstrează în toponimia veche și în izvoare medievale. Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldaviae”, scrie despre apariția plotunilor pe malurile Nistrului, un detaliu care plasează specia în peisajul moldovenesc al secolelor trecute, alături de zimbru, animal cu care împărtășește atât rolul ecologic, cât și statutul simbolic. Literatura populară românească îl evocă, la rândul ei, în relatări despre vânătorile boierești.
Astăzi, elanul trăiește în nordul Europei, Siberia și Alaska. Un mascul adult poate atinge doi metri în înălțime și o greutate de peste 500 de kilograme, ceea ce îl face cel mai mare reprezentant al cervidelor. Biologii îl descriu drept un „inginer de ecosistem”: prin obiceiurile de hrănire, contribuie la menținerea echilibrului zonelor umede și al poienilor și creează microhabitate pentru plante, păsări, insecte și mamifere mici. Prezența sa este considerată un indicator al sănătății mediului, elanul are nevoie de habitate vaste și nepoluate pentru a supraviețui.
Treizeci de zile de carantină, apoi acces public
Pentru următoarea lună, accesul în zona țarcului va fi permis exclusiv personalului de specialitate. Carantina de 30 de zile răspunde cerințelor sanitar-veterinare și permite monitorizarea stării de sănătate a exemplarelor în noul habitat. După această perioadă, vizitatorii Parcului Natural Vânători Neamț vor putea observa elanii de la distanță, în țarcul de aclimatizare. Pe termen lung, programul vizează reintroducerea în libertate, după modelul aplicat zimbrului.
Pentru cei care planifică o vizită, parcul dispune deja de o atracție unică în România în această categorie: pasarela suspendată inaugurată în 2013, o construcție din lemn în formă de arc de cerc, cu o lungime de 200 de metri și o înălțime maximă de 15 metri, care permite observarea zimbrilor din zona de aclimatizare fără ca aceștia să fie deranjați.
Vânători Neamț, locul al treilea în topul parcurilor naturale
Cu o suprafață de 30.818 hectare, Parcul Natural Vânători Neamț ocupă locul al treilea între cele mai vizitate parcuri naturale din România, după Bucegi și Apuseni. În 2009, a fost inclus în rețeaua europeană EDEN, European Destinations of Excellence, clasându-se pe locul al treilea la nivel național. Microregiunea, cunoscută sub numele de „Ținutul Zimbrului” sau „Bison Land”, reunește din 2013 un grup de acțiune locală cu 38 de entități partenere.
Centrul de Vizitare al parcului, modernizat complet în martie 2026, găzduiește o expoziție interactivă cu o proiecție imersivă de 70 de metri pătrați, machete de zimbru în mărime naturală și un sistem VR care permite observarea pădurii din perspectiva animalelor reprezentative. Cu sosirea elanilor, profilul faunistic al destinației se completează: pentru prima dată într-o arie protejată din România, două specii de mari erbivore reintroduse pot fi văzute, gradual, în același areal.
Proiectul „Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț”, în cadrul căruia au fost aduși cei patru elani, este finanțat de Fundația OMV Petrom prin programul „Verde pentru viitor” și implementat de Asociația de Ecoturism din România în parteneriat cu Romsilva, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.
Pentru directorul parcului, Sebastian Cătănoiu, sosirea elanilor este „un act de reparație morală față de natură”, formulare care leagă, simbolic, plotunul lui Cantemir de specia care, peste o lună, va fi din nou vizibilă pentru publicul român.
